”Superman ar trebui să se mute în România pentru că poartă culorile tricolorului!” Acesta este motivul pentru care am decis să pornesc un proiect educațional. Nu că ne poartă Superman tricolorul, ci genul acesta de răspunsuri.
Atunci când am decis să pun pe roate programul Academia 1,61, ajungeam la concluzia că tare mult mi-ar plăcea să îmi aduc și eu o minimă contribuție la o schimbare în bine a lumii în care trăiesc, iar pentru a face asta, cred că educația este un domeniu mult mai puternic decât arhitectura. Este suficient să ne uităm la răsunătorul eșec al lui Le Corbusier în Chandigarh ca să înțelegem că arhitectura este complementară, modificându-se în funcție de nivelul de educație al populației beneficiare. Invers, este tare greu de făcut educație prin arhitectură. Așa că m-am dus la sursă, am ales cea mai potrivită unealtă pentru a fi cât mai eficient în demersul generat de dorința de a îmbunătăți lumea din jurul meu: un program educațional.
Asta am încercat să inspire și numele. Mulți au întrebat de unde vine 1,61. Am auzit tot felul de variante:
”Este înălțimea ta?” Nu, eu am puțin mai mult…
”Este înălțimea media a copiilor care vin în tabere?” Nu, având în vedere că avem programe pentru copii începând de la cinci ani, cred că această cifră este semnificativ mai mică.
”Este adresa unde este sediul?” Nu, pentru că are virgulă, nu suntem în Harry Potter ca să existe peronul 9 și 3/4, iar sediul nostru este, de fapt, cam peste tot. Sediul social este la numărul 179, deci, nu.
”Este numărul participanților din tabără”. Nu, ne-ar fi destul de greu să plecăm la drum cu un copil și puțin peste jumătate din altul. De obicei, plecăm cu aproximativ 20 de participanți. Niciodată cu mai mulți.
Nicidecum. 1,61 este Phi, sau Numărul de Aur, sau Proporția de Aur. De fapt este 1,6103398874989484…..
Această proporție este unul din acele lucruri care parcă îți arată că tot universul are o profundă logică interioară. Practic, această proporție, studiată încă din antichitate, a fost identificată și folosită într-o multitudine de domenii, fiind asociată cu frumosul și echilibrul. Phi se regăsește în natură, în ritmul de creștere și de dispunere a semințelor pe plante, a crengilor copacilor, în ritmul înmulțirii unor animale, sau în proporția volutelor melcilor, în ritmul de creștere a cristalelor, a fost folosit intens în artă, arhitectură și muzică și a fost găsit chiar în proporția ADN-ului uman. Unii i-au atribuit chiar conotații divine.
Interpretarea mea este mai pragmatică și puțin mai tehnică: (Pentru cei care își pierd răbdarea ușor, săriți peste scrisul cu italice)
Deși nu există un algoritm universal pentru a dispune puncte echidistante pe o suprafață curbă, riglată sau sferică (cum ar fi o frunză), aplicarea Proporției de Aur dă o aproximare foarte bună. Astfel, planta care trebuie să dispună cât mai multe semințe pe frunza sa va aplica Proporția de Aur. La fel face și copacul și la fel fac multe animale. De aceea regăsim acest număr atât de des în natură. Tot de aceea ne-am învățat să îl recunoaștem la nivel inconștient și am început să îl integrăm în creațiile noastre. De aceea cărțile au (în majoritatea lor) o anumită proporție, foile de hârtie au o anumită proporție, ferestrele renașterii au o anumită formă, la fel ca ecranele televizoarelor, fotografiile sau picturile celebre. Unii s-au aventurat chiar să avanseze teoria cum că ne plac fizionomiile în care regăsim Proporția de Aur.
Alții încercă să demonteze aceste teorii arătând că niciunul din aceste rapoarte nu este exact 1,61 ci doar se apropie destul de mult. Părerea mea este că, la fel cum termodinamica operează pe presupunerea existenței unui ”gaz ideal”, aplicând cu o marjă de eroare comportamentul acestuia la celelalte gaze, la fel ar trebui să vedem și Proporția de Aur, ca un raport natural spre care să tindem.
Și de aceea ne numim 1,61.
Spunem noi că suntem ”academie” pentru că suntem un proiect educațional și suntem ”1,61” pentru că încercăm să găsim Raportul de Aur în oricine. Sau măcar în cei care își doresc să și-l descopere.
Clubul Phi l-am creat având aceleași obiective, încercând să oferim ceva de făcut comunității care s-a filtrat și s-a strâns în jurul acestui proiect chiar și în lunile ploioase și nămoloase de primăvară și toamnă când nu putem nici merge la schi și nici merge la cățărat, la munte, la scufundări, la peșteri, sau cu bicicleta.
Sezonul acesta, la clubul Phi, am vorbit despre tehnici pe corzi, autoapărare, astronomie și dezbateri academice, în mai multe ateliere. La atelierul de dezbateri, unde am învățat despre argumente, sofisme, reguli de argumentație și retorică, ne-am gândit să nu propunem o temă plictisitoare de genul ”pro sau contra uniformei în școli” sau ”pro sau contra telefoanelor mobile la școală” ci una mai haioasă și mai pe gustul participanților: ”Batman vs Superman – cine să se mute în România”. Unii îl susțineau pe Batman și ceilalți pe Superman. Am auzit argumente din cele mai crețe, la care puțin probabil să mă fi gândit:
”Batman are mulți bani, o să intre în politică și va face ordine. O va face cu banii, ca politician, sau cu forța, daca va fi nevoie. El trebuie să se mute în România.” – copil de 10 ani
”Superman zboară și este mai rapid decât Batman care trebuie să se bazeze pe multe mijloace de transport (batmobil, batsub, batwing). Și mai consumă și benzină și poluează” – băiețel de 11 ani
”Da, dar Batman va cumpăra benzina și va ajuta economia.” – raspuns dat de o fată de 12 ani
”Superman face haos de fiecare dată când se luptă cu cineva. Batman mai puțin.”
”Pe Superman o să îl urmărească inamicii lui care sunt mai puternici decât ai lui Batman și o să ne facă orașele varză”.
”Superman este singur, pe când Batman are bani și poate să-și facă o echipă cu care să acopere toată țara” – copil de 10 ani
”Este nedrept să vină Superman în România pentru că el poate avea grijă de tot globul, nu doar de noi. Batman are grijă de câte un oraș și este mai potrivit să vină la noi” – fetiță de 12 ani
”Superman ne poartă deja tricolorul!”
Astea sunt răspunsuri 1,61.
Leave a Reply