Andrei Samoil

Dubito ergo cogito. Cogito ergo sum.

De ce biblioteca Darei este stramba si are forma de melc, proiectul meu are 1,61 in denumire, iar mie mi-e frica sa folosesc culoarea verde?

D20150916_115422e ce biblioteca Darei este stramba si are forma de melc, proiectul meu are 1,61 in denumire, iar mie mi-e frica sa folosesc culoarea verde?

Pentru ca Dumnezeu nu joaca zaruri cu universul!

Sigur, afirmatia de mai sus nu am spus-o eu, a rostit-o cineva mult mai destept decat mine si intr-un cu totul alt context. Aici, insa, se potriveste de minune.

M-am intrebat deseori care sunt criteriile dupa care putem spune ca ne place un lucru, un obiect, o casa, un desen sau chiar de cineva. Cred ca suntem produsul conditionarilor sociale si culturale dar uneori parca nu este vorba numai de asta. Chiar daca am fost invatati ca anumite forme sunt frumoase pentru ca toata lumea le apreciaza, parca de multe ori gasim o forma noua, care ne place si nu stim de ce.

Vi s-a intamplat sa gasiti vreo fata care sa va atraga si sa vi se para frumoasa desi, daca ar fi sa o luam la șubler, nu ar corespunde cotelor dupa care bălesc toti barbatii? Parca este ceva in fizionomia ei, un “je ne sais quoi” care este adorabil, nu? Eu cred ca ar trebui sa “sais quoi” si cred ca este ceva foarte clar, stiintific, matematic si comprehensibil.

Proprtia de aur este un subiect fascinant inca din antichitate. Studiat mai temeinic abia in timpul renasterii, proprtia de aur (sau φ) este un concept incredibil 600px-SimilarGoldenRectangles.svgde simplu. Proportia de aur este asta:

Unde (a+b)/a = a/b = φ

Iar din aplicatia in sirul lui Fibonacci stim ca: φ=1.61180339887…..

Bineinteles, daca eliminam alt patrat din dreptunghiul roz vom ramane tot cu proportia de aur, iar facand asta de multe ori, aceasta spirala va continua la nesfarsit pana va rezulta fix biblioteca Darei. Dar toate  acestea sunt doar plictisitoare.

Totusi, aici incepe magia pentru ca: dupa aceasta regula functioneaza lumea. Atunci cand o floare a soarelui se gandeste cum sa-si organizeze mai eficient semintele, aplica regula de aur. Atunci cand un con de brad se gandeste cum sa creasca mai eficient, aplica regula de aur. De fiecare data! Proportia de aur se regaseste in ritmul de crestere al frunzelor, al ramurilor, chiar al cristalelor, in modul in care se ramifica venele in corp si chiar in proportiile corpului uman (sau in ADN-ul uman). φ este peste tot, ca regula universala.

Acum lucrurile devin cu adevarat interesante: Noi nu am stiut de existenta lui  φ pana de curand dar il vedeam si il intuiam in toate lucrurile naturale din jurul nostru si am invatat sa il remarcam si sa il identificam cu frumosul. Practic, creierul nostru remarca proportia si o apreciaza ca frumoasa desi nu punem ruleta sa masuram. La fel facem si cand vine vorba de  culori, doar ca mult mai evident. In natura se regasesc sute de nuante de verde si totusi ochiul nostru a invatat sa le remarce pe toate si le va diferentia imediat de un verde sintetic, ce nu se regaseste in natura. De aceea evit sa folosesc vopseaua verde in proiectele mele, pentru ca, chiar daca nu vom sti de ce, vom privi cu nesiguranta acea nuanta, de parca nu ar fi naturala.

La fel se intampla si cu φ. Este peste tot si am invatat sa il remarcam si sa il apreciem desi nu stim sa il identificam exact. Renascentistii au remarcat acest lucru si au inceput sa foloseasca aceasta proportie in arta si arhitectura. Si s-a simtit. Se pare ca dupa aceeasi regula gasim atragatoare si fizionomiile proportionate dupa φ, desi nu stam sa masuram.

 φ este considerat de multi a fi esenta frumosului. Si de aceea proiectul meu educational se numeste 1,61 – pentru ca incercam sa gasim si sa scoatem la iveala frumosul din oricine. Nu stiu daca ne iese dar vom incerca asimptotic sa ajungem acolo.

Previous

Clientul nostru, stapanul nostru… sau NU.

Next

De ce sa nu ucidem copilul din oglinda?

6 Comments

  1. adriana

    Felicitari pt acest proiect si pentru toate pe care le pui in aplicare. Esti un om creativ! p.s. Si eu imi doresc exact asa o biblioteca…help!

    • Andrei Samoil

      Multumesc Adriana! Nu este greu de facut biblioteca. Cheia este sa ii pui un spate solid de care sa prinzi rafturile.

  2. Știi cum au spus oamenii că a ieșit proiectul acesta Andrei? Boboc! Un boboc de casă 🙂

  3. Vlad

    Salut Andrei! Felicitari pentru munca depusa si proiectele pe care le faci! Am studiat aceasta biblioteca si mi-a placut maxim. Mi-ar placea sa-mi fac si eu una pentru living. Observ ca in dreptunghi sunt cateva linii drepte. Au rol de rezistenta a intregului subansamblu?

    • Andrei Samoil

      Salut Vlad,

      Liniile drepte sunt facute din material mai gros si sunt chiar patratele ce dau justificare spiralei. Practic, am pornit cu un patrat de o unitate langa care s-a adaugat altul identic, apoi unul de doua unitati, apoi de trei, apoi de cinci, opt, 13, 21 si asa mai departe. Acesta este sirul lui Fibonacci din care rezulta proportia de aur.
      Rezistenta intregului ansamblu este data in principal de placa rigida din spatele bibliotecii (cea alba).

  4. Maria

    Felicitari pentru tot ce ati realizat, dar aceasta biblioteca este fantastica. Mult succes in continuare! Sunteti o echipa de aur precum cifra de aur, parca asa i se spune, nu?

Leave a Reply

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén